Această boală o descriu doar pentru oameni fără formaţie medicală, pacienţi şi aparţinători interesaţi a afla câteva date importante despre boala pentru care au ajuns la această pagină a site-ului.
Definţia bolii derivă din constatările examenului anatomopatologic (bioptic sau la autopsie) şi acestea sunt:
- Ce înseamnă asta? Din definţie şi exact aşa şi în realitate: o boală a vaselor arteriale în care atunci când examinăm arterele la microscop (autopsie la pacientul decedat sau examen anatomopatologic din membrul amputat), constatăm că acestea (arterele) sunt umplute de cheaguri, au peretele îngroşat şi inflamat. Toată lumea ştie de arterită şi de consecinţele ei, amputaţiile de obicei de coapsă, în realitate sunt mai multe feluri de arterită, cea mai frecventă fiind cea aterosclerotică, adică prin depunere de grăsimi în interiorul vasului cu înfundarea acestuia, dar arterita adevărată este trombangeita obliterantă, boala pe care o descriu în această pagină;
- A avut cineva dintre dumneavoastră roşu în gât? Un roşu în gât sever, de să nu mai poată nici mânca sau bea apă? A încercat cineva vreo explicaţie la starea aceasta, cum se poate să nici nu mai poţi înghiţi? Umflătura aceasta a gâtului (faringelui) încât nu mai trece aproape nimic prin el este de fapt o adunătură de leucocite (globule albe), alte feluri de celule de apărare şi toate gunoaiele care se adună în gat atunci când acolo se instalează şi îşi face de cap un microb (streptococ, stafilococ şi alte feluri de lighioane). Se umflă gâtul, santinelele (amigdalele) şi omul nici nu mai poate înghiţi şi uneori chiar respira).
- Vă puteţi întreba din nou de ce vorbesc despre roşul în gât şi ce legătură are asta cu trombangeita. La fel cum se întâmplă în gât, de omul nu mai poate înghiţi bine şi uneori chiar respira, la fel se întâmplă şi în artere, se inflamează, îşi îngroaşă pereţii şi astfel nu mai trece sângele prin ele şi sângele prins în aceste strâmtori face cheag;
- Revenim la boala despre care vorbim: trombangeita obliterantă este o boală care afectează oamenii tineri, aproape exclusiv bărbaţii. Aceasta este constatarea medicilor că boala asta, nu numai că atacă aproape exclusiv bărbaţii, dar mai ales pe cei tineri, sub 40-45 de ani, uneori chiar foarte tineri, chiar şi sub 30 ani. Le înfundă arterele, de obicei sub genunchi şi dincolo de cot şi până la urmă îi lasă făra picioare sau mâini. Consecinţa este amputaţia de obicei.
- Este înfricoşătoare boala asta şi chiar aşa este, te lasă invalid şi nu se mulţumeşte cu o mână sau picior, le cam vrea pe toate. Eu însumi am văzut pacienţi, la Fundeni, care aveau ambele picioare tăiate, o mână tăiată şi mâna rămasă în pericol, pentru că făceau cu ea ceva care era chiar sursa bolii lor.
- Singurele date pe care le am despre boala aceasta, ca medic, chirurg cardiovascular (solicitat mai des decât ceilalţi medici pentru boala aceasta şi mai ales “pricopsit” să rezolv astfel de cazuri), sunt că este o boală a arterelor distale de coate şi genunchi, care afectează de obicei bărbaţii tineri sub 40 de ani şi la care singura constatare cu privire la obiceiuri este faptul că fumează; la nefumători boala este extrem de rară, practic inexistentă.
- Vă puteţi întreba ce fel de boală este aceasta, care este cauza şi ce se poate face pentru a nu deveni invalid. La fel şi-au pus întrebări medicii care au avut de a face cu pacienţi cu boala asta şi după ce au tot cercetat şi căutat să o înţeleagă, nu au găsit decât că la unii fumători, aproape exclusiv bărbaţi, arterele se inflamează (ca la roşul în gât) şi se înfundă cu cheaguri şi astfel arterele respective nu mai duc sânge la membre (picioare sau mâini), determină ischemie acută şi/sau cronică şi apare astfel gangrena. Medicii nu ştiu nici acum ce anume din ţigări (fumul inhalat de fumător) determină această inflamaţie a arterelor. Exemplul cel mai des folosit în policlinică la pacienţii cu această boală este cel cu alergia la detergent. Să fie clar, arterita fumătorului, trombangeita obliterantă nu este o alergie, dar se comport ca o reacţie ciudată a arterelor la ceva din fumul de ţigară. Spălam cu toţii hainele cu detergent, dar unele persoane au alergie la detergenţi şi când vin în contact cu hainele spălate cu detergent, fac alergie, urticarie, eczema, chiar anafilaxie (se sufocă şi le scade tensiunea). Mâinile acelor persoane cu alergie la detergent se fac uneori “urâte”, dureroase chiar, cu mâncărimi şi tratamentul este chiar complicat în unele cazuri de alergii la detergent.
- Dacă cauzele (etiologia) arteritei este obscură (neclară) şi singura constatare clară este legătura dintre această boală şi fumat, există totuşi unele veşti bune cu privire la această boală.
- Rolul medicului este tocmai de a sublinia raza de lumină cu privire la tratamentul bolii şi scăparea de amputaţii mutilante.
- Acum prezentarea o să urmeze soluţiile care pot aduce scăparea de amputaţie în funcţie de cât de avansată este boala când pacientul ajunge la medic.
- Primul lucru şi cel mai important este aflarea diagnosticului. Dacă sunteţi bărbat, cu vârstă sub 40 de ani, fumător şi vă apare o durere în timpul mersului în musculatura gambei, sau o durere la nivelul degetelor piciorelor sau mâinilor, cu răcirea acestora şi modificări ale culorii acestora, nu mai staţi pe gânduri şi mergeţi urgent la medicul de familie (care ştie ce îndrumări să facă în această situaţie), la un cardiolog sau mergeţi direct la un chirurg vascular sau cardiovascular. În fapt, adevăratul specialist pentru această boală este chirurgul vascular, singurul care deţine şi toate mijloacele de luptă cu această boală.
- Odată diagnosticul pus, specialistul stabileşte dacă cazul necesită tratament chirurgical sau nu şi instituie tratamentul potrivit pentru fiecare caz în parte.
- Măsurile terapeutice, în ordinea importanţei, sunt:
Nu am avut intenţia de a scrie un tratat despre această boală. În continuare voi expune concluziile, destul de dure cu privire la această boală şi realitatea aşa cum îmi apare mie.
1. Trombangeita obliterantă este o boală a arterelor mici (distale de coate şi genunchi) care afectează aproape exclusiv bărbaţii tineri fumători. Nu se cunoaşte mecanismul prin care această boală se produce, dar se pare că este datorată unei reacţii a organismului la “ceva” încă necunoscut prezent în fumul de ţigare;
2. Tratamentul medical şi chirurgical are putere de vindecare mai mică decât efectul nociv al continuării fumatului.
3. Renunţarea la fumat reprezintă peste 50% din tratament şi cheia vindecării.
4. Tratamentul medical şi chirurgical constituie soluţii provizorii de ajutare a pacientului până apare efectul renunţării la fumat.
5. Pacientul se vindecă singur în această boală, prin renunţarea la fumat, iar rolul doctorului este de a coordona pacientul în lupta cu această boală nemiloasă, prin punerea corectă a diagnosticului, alegerea medicamentelor potrivite şi efectuarea intervenţiilor chirurgicale care practic “dau timp”, răgaz, o a doua şansă pentru ca să apară efectul benefic al renunţării la fumat.
6. Nu am pretenţia ca această pagină să înlocuiască un consult medical competent, la cabinet veţi reauzi multe dintre cele citite aici şi exact ce anume aveţi nevoie să vă faceţi bine; sper că prin această prezentare să contribui la diagnosticarea cât mai precoce şi îndrumarea încă de la început a pacienţilor la specialistul în drept pentru trombangeita obliterantă (chirurgul vascular sau cardiovascular), singurul specialist care stăpâneşte toate metodele (medicale şi chirurgicale) de luptă cu această boală.
Definţia bolii derivă din constatările examenului anatomopatologic (bioptic sau la autopsie) şi acestea sunt:
- Tromb = cheag;
- Angios = vas (de sânge);
- Ită = inflamaţie (ca la amigdalită, faringită, apendicită).
- Ce înseamnă asta? Din definţie şi exact aşa şi în realitate: o boală a vaselor arteriale în care atunci când examinăm arterele la microscop (autopsie la pacientul decedat sau examen anatomopatologic din membrul amputat), constatăm că acestea (arterele) sunt umplute de cheaguri, au peretele îngroşat şi inflamat. Toată lumea ştie de arterită şi de consecinţele ei, amputaţiile de obicei de coapsă, în realitate sunt mai multe feluri de arterită, cea mai frecventă fiind cea aterosclerotică, adică prin depunere de grăsimi în interiorul vasului cu înfundarea acestuia, dar arterita adevărată este trombangeita obliterantă, boala pe care o descriu în această pagină;
- A avut cineva dintre dumneavoastră roşu în gât? Un roşu în gât sever, de să nu mai poată nici mânca sau bea apă? A încercat cineva vreo explicaţie la starea aceasta, cum se poate să nici nu mai poţi înghiţi? Umflătura aceasta a gâtului (faringelui) încât nu mai trece aproape nimic prin el este de fapt o adunătură de leucocite (globule albe), alte feluri de celule de apărare şi toate gunoaiele care se adună în gat atunci când acolo se instalează şi îşi face de cap un microb (streptococ, stafilococ şi alte feluri de lighioane). Se umflă gâtul, santinelele (amigdalele) şi omul nici nu mai poate înghiţi şi uneori chiar respira).
- Vă puteţi întreba din nou de ce vorbesc despre roşul în gât şi ce legătură are asta cu trombangeita. La fel cum se întâmplă în gât, de omul nu mai poate înghiţi bine şi uneori chiar respira, la fel se întâmplă şi în artere, se inflamează, îşi îngroaşă pereţii şi astfel nu mai trece sângele prin ele şi sângele prins în aceste strâmtori face cheag;
- Revenim la boala despre care vorbim: trombangeita obliterantă este o boală care afectează oamenii tineri, aproape exclusiv bărbaţii. Aceasta este constatarea medicilor că boala asta, nu numai că atacă aproape exclusiv bărbaţii, dar mai ales pe cei tineri, sub 40-45 de ani, uneori chiar foarte tineri, chiar şi sub 30 ani. Le înfundă arterele, de obicei sub genunchi şi dincolo de cot şi până la urmă îi lasă făra picioare sau mâini. Consecinţa este amputaţia de obicei.
- Este înfricoşătoare boala asta şi chiar aşa este, te lasă invalid şi nu se mulţumeşte cu o mână sau picior, le cam vrea pe toate. Eu însumi am văzut pacienţi, la Fundeni, care aveau ambele picioare tăiate, o mână tăiată şi mâna rămasă în pericol, pentru că făceau cu ea ceva care era chiar sursa bolii lor.
- Singurele date pe care le am despre boala aceasta, ca medic, chirurg cardiovascular (solicitat mai des decât ceilalţi medici pentru boala aceasta şi mai ales “pricopsit” să rezolv astfel de cazuri), sunt că este o boală a arterelor distale de coate şi genunchi, care afectează de obicei bărbaţii tineri sub 40 de ani şi la care singura constatare cu privire la obiceiuri este faptul că fumează; la nefumători boala este extrem de rară, practic inexistentă.
- Vă puteţi întreba ce fel de boală este aceasta, care este cauza şi ce se poate face pentru a nu deveni invalid. La fel şi-au pus întrebări medicii care au avut de a face cu pacienţi cu boala asta şi după ce au tot cercetat şi căutat să o înţeleagă, nu au găsit decât că la unii fumători, aproape exclusiv bărbaţi, arterele se inflamează (ca la roşul în gât) şi se înfundă cu cheaguri şi astfel arterele respective nu mai duc sânge la membre (picioare sau mâini), determină ischemie acută şi/sau cronică şi apare astfel gangrena. Medicii nu ştiu nici acum ce anume din ţigări (fumul inhalat de fumător) determină această inflamaţie a arterelor. Exemplul cel mai des folosit în policlinică la pacienţii cu această boală este cel cu alergia la detergent. Să fie clar, arterita fumătorului, trombangeita obliterantă nu este o alergie, dar se comport ca o reacţie ciudată a arterelor la ceva din fumul de ţigară. Spălam cu toţii hainele cu detergent, dar unele persoane au alergie la detergenţi şi când vin în contact cu hainele spălate cu detergent, fac alergie, urticarie, eczema, chiar anafilaxie (se sufocă şi le scade tensiunea). Mâinile acelor persoane cu alergie la detergent se fac uneori “urâte”, dureroase chiar, cu mâncărimi şi tratamentul este chiar complicat în unele cazuri de alergii la detergent.
- Dacă cauzele (etiologia) arteritei este obscură (neclară) şi singura constatare clară este legătura dintre această boală şi fumat, există totuşi unele veşti bune cu privire la această boală.
- Rolul medicului este tocmai de a sublinia raza de lumină cu privire la tratamentul bolii şi scăparea de amputaţii mutilante.
- Acum prezentarea o să urmeze soluţiile care pot aduce scăparea de amputaţie în funcţie de cât de avansată este boala când pacientul ajunge la medic.
- Primul lucru şi cel mai important este aflarea diagnosticului. Dacă sunteţi bărbat, cu vârstă sub 40 de ani, fumător şi vă apare o durere în timpul mersului în musculatura gambei, sau o durere la nivelul degetelor piciorelor sau mâinilor, cu răcirea acestora şi modificări ale culorii acestora, nu mai staţi pe gânduri şi mergeţi urgent la medicul de familie (care ştie ce îndrumări să facă în această situaţie), la un cardiolog sau mergeţi direct la un chirurg vascular sau cardiovascular. În fapt, adevăratul specialist pentru această boală este chirurgul vascular, singurul care deţine şi toate mijloacele de luptă cu această boală.
- Odată diagnosticul pus, specialistul stabileşte dacă cazul necesită tratament chirurgical sau nu şi instituie tratamentul potrivit pentru fiecare caz în parte.
- Măsurile terapeutice, în ordinea importanţei, sunt:
- Renunţarea la fumat: reprezintă peste 50% din tratament. Nerenunţarea la fumat compromite toate mijloacele terapeutice disponibile şi se soldează în final cu amputaţia.
- Tratamentul medical (conservator): anticoagulant, vasodilatator, cu prostaglandine (dacă sunt disponibile), antiagregant, antiinflamator, antialgic şi antibiotic se instituie individualizat pentru fiecare caz în parte şi reprezintă grija medicului de a alege corect schema terapeutică potrivită cazului şi se face prin participarea pacientului.
- Tratamentul chirurgical: este aplicat cazurilor care au această indicaţie. Când este vorba de gangrene (necroze) constituite, soluţia este amputaţia (extremităţi de degete, degete întregi, raze - deget şi rădăcina degetului reprezentată de metatarsianul sau metacarpianul corespunzător- , partea din faţă a piciorului sau mâinii, gambă, antebraţ, coapsă sau braţ. Mai rar se “scapă” doar cu extirparea unei unghii sau cu câte o incizie de evacuare a puroiului. Restabilirile de flux arterial (revascularizările directe) sunt destul de rar posibile, datorită mărimii arterelor bolnave (artere mici) şi determinărilor multiple. Când acestea sunt posibile, rezultatele sunt limitate în timp. Revascularizarea indirectă prin simpatectomie (lombară sau toracică) este o măsură chirurgicală cu efect limitat în timp (6 luni).
Nu am avut intenţia de a scrie un tratat despre această boală. În continuare voi expune concluziile, destul de dure cu privire la această boală şi realitatea aşa cum îmi apare mie.
1. Trombangeita obliterantă este o boală a arterelor mici (distale de coate şi genunchi) care afectează aproape exclusiv bărbaţii tineri fumători. Nu se cunoaşte mecanismul prin care această boală se produce, dar se pare că este datorată unei reacţii a organismului la “ceva” încă necunoscut prezent în fumul de ţigare;
2. Tratamentul medical şi chirurgical are putere de vindecare mai mică decât efectul nociv al continuării fumatului.
3. Renunţarea la fumat reprezintă peste 50% din tratament şi cheia vindecării.
4. Tratamentul medical şi chirurgical constituie soluţii provizorii de ajutare a pacientului până apare efectul renunţării la fumat.
5. Pacientul se vindecă singur în această boală, prin renunţarea la fumat, iar rolul doctorului este de a coordona pacientul în lupta cu această boală nemiloasă, prin punerea corectă a diagnosticului, alegerea medicamentelor potrivite şi efectuarea intervenţiilor chirurgicale care practic “dau timp”, răgaz, o a doua şansă pentru ca să apară efectul benefic al renunţării la fumat.
6. Nu am pretenţia ca această pagină să înlocuiască un consult medical competent, la cabinet veţi reauzi multe dintre cele citite aici şi exact ce anume aveţi nevoie să vă faceţi bine; sper că prin această prezentare să contribui la diagnosticarea cât mai precoce şi îndrumarea încă de la început a pacienţilor la specialistul în drept pentru trombangeita obliterantă (chirurgul vascular sau cardiovascular), singurul specialist care stăpâneşte toate metodele (medicale şi chirurgicale) de luptă cu această boală.