Cronica zilei

Genele hotarasc ce trebuie sa mancam

Aceasta disciplina studiaza modul in care ADN-ul nostru este transcris in ARN mesager (molecula ce are rolul de a copia informatia genetica a unei catene de ADN, proces numit transcriptie) si modul in care informatia genetica este apoi utilizata pentru sinteza de proteine, oferind, totodata, o baza pentru intelegerea activitatii biologice a componentelor alimentare.
De-a lungul secolului XX, stiintele nutritiei s-au concentrat pe identificarea de vitamine si minerale care previn anumite boli, iar importanta acestor stiinte a crescut odata cu aparitia si dezvoltarea accentuata a bolilor legate de nutritie.
In scopul de a preveni cresterea incidentei acestor boli legate de hrana, rolul alimentatiei a fost si continua sa fie intens studiat. Pentru a preveni dezvoltarea bolilor, nutritionistii investigheaza modul in care pot optimiza si mentine homeostazia celulelor, a tesuturilor, organelor si a intregului corp.
Dar pana sa poata stabili exact cum va functiona aceasta optimizare, ei trebuie sa inteleaga felul in care nutrientii actioneaza la nivel molecular. Acesata abordare are in vedere, la nivelul genelor, al proteinelor, al reactiilor din cadrul metabolismului, o multitudine de interactiuni in care sunt implicati nutrienti. Tocmai de aceea, cercetarea nutritiei a trecut de la epidemiologie si fiziologie la biologie moleculara si genetica, dand nastere nutrigenomicii.
Aparitia si dezvoltarea nutrigenomicii a fost posibila datorita evolutiilor din cercetarea genetica. Diferentele genetice dintre indivizi, care au efect asupra metabolismului, au fost recunoscute de la inceputurile acestei discipline. Progresele geneticii au dezvaluit ca tulburarile biochimice cu o importanta nutritiva ridicata sunt in stransa legatura cu originea genetica.
Astfel au putut fi descrise defecte genetice care provoaca efecte patologice; un exemplu il constituie polimorfismul la nivelul genei care codifica sinteza hormonului leptina, defect care duce la obezitate.
Cu toate acestea, s-a constatat ca este posibil sa existe mii de alte tipuri de polimorfism genetic care pot avea ca efect dereglari minore ale biochimiei nutritionale, caz in care apar numai efecte usoare.
Insa metode performante de studiu nu au fost disponibile inca de la aparitia disciplinei, ele fiind stabilite recent.

In nutrigenomica, nutrientii sunt vazuti ca semnale care informeaza o anumita celula din organism cu privire la dieta persoanei respective. Nutrientii sunt detectati printr-un sistem de "senzori" din celula. Un astfel de sistem permite celulei sa obtina informatii, prin intermediul "semnalului" (un anumit nutrient), despre contextul general - dieta persoanei.
In viitor, cunostintele legate de relatia dintre ADN si alimentatie ar putea avansa la un nivel care sa permita folosirea dietei drept medicament pentru diminuarea efectelor unei boli sau chiar impiedicarea aparitiei acesteia.

Specialistii spun ca anumite alimente influenteaza modul in care functioneaza genele noastre.

Genele nu dau nastere, neaparat, unui anumit destin. Unii oameni se nasc cu gene cunoscute ca favorizand aparitia ale cancerului sau bolilor de inima. Cu toate acestea, situatia poate fi, in mare masura, influentata de dieta si de stilul de viata.

gene alimentatieIn prezent, singurele sfaturi pe care le dau specialistii se refera la consumul moderat de alimente si la avantajele carnii slabe, ale fructelor si legumelor. Dar, in cativa ani, nutrigenomica va permite fiecarui individ sa cunoasca exact alimentele care il avantajeaza si care il pot ajuta sa evite anumite boli.
Universitatile din intreaga lume au dezvoltat studii pentru a descoperi proprietatile "vindecare" ale anumitor alimente. Chiar daca acest subiect este dezbatut de multi ani, identificarea efectelor pe care un produs alimentar le are asupra fiecarui individ in parte este un concept relativ nou.
De exemplu, cercetatorii de la Universitatea Vanderbilt au descoperit ca femeile cu un anumit profil genetic care consuma cantitati mari de legume crucifere (varza, broccoli, conopida, varza de Bruxelles) au un risc cu 50 % mai scazut sa dezvolte cancer de san. Legumele crucifere contin substante chimice, numite izotiocianati, care ar putea ajuta la distrugerea celulelor canceroase.

Multe dintre aceste studii sunt in stadii incipiente, fiind nevoie de cercetari amanuntite care sa le verifice. Totusi, oamenii de stiinta spun ca astazi exista o platforma solida de cercetare cu privire la alimentele care provoaca sau previn anumite boli. Ei sustin ca oamenii pot beneficia acum de consultanta nutritionistilor referitor la ce trebuie sau nu trebuie sa consume, in functie de starea de sanatate si de istoricul familiei.

De exemplu, diabetul de tip 2 apare atunci cand corpul nu poate folosi insulina produsa. Mai multe studii au aratat ca grasimile saturate (continute in alimente precum carnea grasa) determina, la nivel celular, modificari care au ca urmare rezistenta la insulina.

Trecand la una dintre cele mai raspandite probleme de sanatate din Occident - obezitatea -, nutritionistii sustin ca ne pot ajuta sa slabim, prin aceeasi metoda, bazata pe cercetari nutrigenomice. Un studiu recent realizat de oamenii de stiinta de la Universitatea Stanford, SUA, a dezvaluit motivul pentru care o anumita dieta poate avea rezultate total diferite de la un individ la altul.
Cercetatorii au descoperit ca anumite diete - cum ar fi cele care presupun un consumu redus de grasimi si carbohidrati si incurajeaza alegerea alimentelor bogate in proteine - functioneaza doar pentru anumite persoane, in functie de structura genetica. Tocmai de aceea este nevoie de crearea unui sistem care se permita fiecarui individ sa afle exact efectul fiecarui aliment asupra organismului sau.
Obezitatea favorizeaza, de asemenea, aparitia diabetul zaharat, a bolilor de inima si a hipertensiunii arteriale. Reducerea incidentei obezitatii ar avea un impact imens asupra sanatii. Ashley Porter, un dietetician de la Minnie Pearl Cancer Foundation, crede ca o treime dintre cazurile de cancer din tipurile cele mai comune ar putea fi prevenite printr-o dieta sanatoasa, activitate fizica regulata si mentinerea unei greutati normale. Porter spune ca ceea ce este interesant la nutrigenomica este ca aceasta ar permite oamenilor sa devina atenti la controlul greutatii lor si la starea generala de sanatate.

In viitorul nu prea indepartat, controlul medical ar putea include, asadar, si un "set de analize" genetice. Pe baza profilului genetic astfel cunoscut, medicul ne va putea prescrie nu numai medicamente, ci si alimente, iar celebra "reteta de la doctor" ar putea cuprinde o lista de fructe, legume si condimente.

Share this article:

">
Rate this blog entry:
Aspartamul, otrava placuta, fost arma biologica, a...
Invitatie Seminar Mezoterapie - Prof Dr Massimo De...