Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
 

Chirurgia cardiacă cunoaşte o dezvoltare fără precedent în zilele noastre, legată de creşterea numărului de bolnavi cardiovasculari prin creşterea speranţei de viaţă şi de progresele în vederea soluţionării problemelor acestor pacienţi.
    Estimez că pentru România ar fi necesare cca. 30.000 de intervenţii cardiace în fiecare an. Numărul intervenţiilor cardiace practicate la noi în ţară, de aproximativ 10 ori mai mic decât cel necesar, este în continuă creştere şi odată cu intrarea ţării pe un drum normal de dezvoltare, cele două numere se vor apropia.

Chirurgia cardiacă este o ramură chirurgicală spectaculoasă, atât prin modul de desfăşurare al operaţiilor, cât şi din punct de vedere al rezultatelor pentru pacient. Succesul unei intervenţii chirurgicale în general este asigurat de indicaţia chirurgicală corectă, pregătirea corespunzătoare preoperatorie a pacientului, existenţa condiţiilor de desfăşurare a intervenţiei chirurgicale, efectuarea intervenţiei potrivite pentru pacientul respectiv, tratamentul postoperator potrivit etc. Una dintre cauzele care umbresc rezultatele intervenţiilor chirurgicale este infecţia postoperatorie de plagă chirurgicală şi orice chirurg s-a întâlnit în practica sa cu această complicaţie.
Mediastinita postoperatorie este o realitate în orice spital în care se practică intervenţii chirurgicale cardiace. Nu am întâlnit nici o publicaţie în care să se susţină faptul că în cutare spital nu există mediastinită.
    În perioada în care am fost rezident în specialitatea de chirurgie cardiovasculară, în cursul stagiului de chirurgie cardiacă, am constatat faptul că existau pacienţi care dezvoltau mediastinită, am participat la tratamentul multora dintre aceştia şi am observat empiric modul de evoluţie al pacientului cu mediastinită şi rezultatele tratamentului acestei complicaţii.
    Dacă literatura de specialitate este abundentă în articole care au drept subiect mediastinita şi diversele aspecte ale acestei complicaţii postoperatorii, în literatura de specialitate autohtonă nu există nici un articol care să trateze acest subiect. Mortalitatea mare prin mediastinită în perioada în care am desfăşurat stagiul de chirurgie cardiacă, incidenţa care mi se părea mare în comparaţie cu alte centre de chirurgie cardiacă şi rezultatele incerte ale tratamentului acestei complicaţii m-au determinat să efectuez o lucrare de cercetare cu acest subiect. Scopul iniţial al lucrării era de a vedea unde suntem în ce priveşte mediastinita şi tratamentul acesteia şi ce se poate face pentru a reduce incidenţa şi a îmbunătăţi rezultatele tratamentului acesteia. Pe măsura acumulării şi analizării datelor provenite din studiul personal şi cercetării datelor din literatură, am delimitat cercetarea la aspectele legate de tratamentul mediastinitei poststernotomie mediană din chirurgia cardiacă, mediastinita fiind un subiect foarte larg şi putând fi obiectul unei multitudini de teme de cercetare. Ceea ce am aflat în urma studierii literaturii de specialitate pe această temă, rezultatul experienţei personale din perioada în care s-a efectuat studiul, rezultatele analizei statistice a unui lot de pacienţi cu complicaţii ale plăgii de sternotomie mediană şi experienţa personală din Clinica de Chirurgie cardiacă a Universităţii din Lund, Suedia, unde am participat la tratamentul unor pacienţi cu mediastinită, toate acestea sunt expuse în paginile care urmează.
    Dedic această lucrare tuturor chirurgilor cardiaci şi viitorilor pacienţi cu mediastinită, care sper că vor fi în număr din ce în ce mai mic, cu speranţa că datele furnizate vor aduce un aport pentru scăderea incidenţei acestei complicaţii şi ameliorarea rezultatelor tratamentului chirurgical.
    Mulţumesc Domnului Profesor Universitar Doctor Docent Pop De Popa Ioan pentru sprijinul acordat în efectuarea acestei cercetări şi pentru privilegiul de a îl fi avut drept coordonator al tezei de doctorat.
    Mulţumesc Domnului Profesor Mircea Dobre pentru sprijinul pe care mi l-a acordat pentru efectuarea stagiului din Suedia şi pentru ceea ce a reprezentat experienţa din Suedia pentru înţelegerea mediastinitei.
    Mulţumesc familiei pentru sprijinul şi înţelegerea acordate pentru efectuarea acestei teze de doctorat.
    Mulţumesc Domnului George Păduraru, de la Institutul Naţional de Statistică, pentru suportul oferit în analiza statistică avansată a variabilelor utilizate în această cercetare.
    Am speranţa că lucrarea prezentată în continuare va aduce un plus de speranţă pentru pacientul cu mediastinită şi va constitui un punct de reper pentru chirurgul aflat în faţa unui pacient cu o astfel de complicaţie.   

 Adrian Cacovean